AGÓGICĂ s.f. (Muz.) Teoria abaterilor ușoare de la tempo în executarea unei lucrări muzicale. [Gen. -cii. / cf. germ. Agogik, fr. agogique < lat., gr. agoge]. Vezi definitia »

OLFACTRÓNICĂ s.f. Disciplină care are ca obiect elaborarea unei tehnici instrumentale sensibile pentru identificarea lucrurilor și a oamenilor după mirosul lor caracteristic. [Gen. -iei. / cf. engl. olfactotronics] Vezi definitia »

pắrpără s.f. (înv. și reg.) V. pấrpără. Vezi definitia »

CORVÉTĂ s. f. navă de luptă de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement pătrat, înarmată ușor și având mobilitate mare în acțiune, folosită pentru escortă. (< fr. corvette) Vezi definitia »

acceptánță s. f. Fază a unui dialog, a unei relații interpersonale, realizată pe baza încrederii, ori a consensului de idei; accepție. (< engl. acceptance) Vezi definitia »