fleándură, flénduri, s.f. (reg.) 1. zdreanță, haină zdrențuită din care curg petecele. 2. femeie prostituată; buleandră, fleoarță, fleorțotină, fleștură, șuleandră. Vezi definitia »

SINONÍMICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sinonimelor. 2. Totalitatea sinonimelor unei limbi. [Gen. -cii. / < germ. Synonymik]. Vezi definitia »

CANÓPĂ s. f. vas funerar din alabastru, modelat cu un cap de om sau de animal, pentru păstrarea viscerelor morților. (< fr. canope) Vezi definitia »

míră s.f. (înv.) gumă mirositoare produsă de un arbore din Arabia. Vezi definitia »

ULTRASONOGRÁMĂ s. f. imagine obținută prin ultrasonografie. (< engl. ultrasonogram) Vezi definitia »