SERVITÓR, -OÁRE s. m. f. angajat în serviciul cuiva pentru treburi casnice; (p. ext.) orice persoană care lucrează la stăpân; slugă. (< fr. serviteur, lat. servitor) Vezi definitia »

ASUPRITÓR, -OÁRE, asupritori, -oare, s. m. și f. Persoană care asuprește. ♦ (Adjectival; despre oameni și acțiunile lor) Care asuprește. Măsuri asupritoare. – Asupri + suf. -tor. Vezi definitia »

COORDONATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care îndeplinește o funcție de coordonare. ◊ Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă două propoziții sau două părți de propoziție aflate în raport de coordonare. [Cf. fr. coordonnateur]. Vezi definitia »

PROVEDITÓR s. m. înalt funcționar în vechea republică a Veneției, însărcinat cu inspectarea sau comanda unei flote, fortificații sau provincii. (< it. provveditore, fr. provéditeur) Vezi definitia »

FLÚDOR s. n. Material de lipit în formă de tub subțire de aliaj de staniu. – Et. nec. Vezi definitia »