PRIM²-, -Ă num. ord., adj. 1. cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află în fruntea unei serii. ♦ (mat.) număr ~ = număr natural care nu admite alți divizori decât pe 1 și pe el însuși; materie ~ă = materie brută prin a cărei prelucrare se obțin produse finite. 2. cel mai bun; cel mai însemnat etc. ♦ de ~ rang = de calitate superioară. 2. pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. ♦ ~ ministru = premier (< lat. primus) Vezi definitia »

ÍNTERIM s.n. (Rar) Interimat. [< fr. intérim]. Vezi definitia »

ZIM- elem. v. zimo-. Vezi definitia »

amomim Vezi definitia »

COLENCHÍM s. n. țesut viu de susținere a plantelor erbacee, din celuloză. (< fr. collenchyme) Vezi definitia »