NEAOȘÍST, -Ă adj. Referitor la neaoșism; (despre stil) care abundă în neaoșisme. // s.m. și f. Adept al neaoșismului; persoană care abuzează, în vorbire sau în scris, de neaoșisme. [< neaoș + -ist]. Vezi definitia »

FOTOMETALOGRAFÍST, -Ă, fotometalografiști, -ste, s. m. și f. Specialist în fotometalografie. – Fotometalografie + suf. -ist. Vezi definitia »

OPORTUNÍST, -Ă adj., s. m. f. 1. (adept) al oportunismului (1). 2. (cel) care își schimbă ideile după împrejurări, urmărind numai satisfacerea intereselor personale. (< fr. opportuniste, rus. opportunist) Vezi definitia »

SEZONÍST, -Ă s.m. și f. Cel care face cură la o stațiune balneoclimaterică; vilegiaturist. [< sezon + -ist]. Vezi definitia »

LEGÍST I. s. m. cel care cunoaște și studiază legile; jurist. II. adj. medic ~ = medic specialist în medicina legală. III. s. m. pl. 1. adepți ai unei școli filozofice chineze din sec. IV-III a. Chr. care preconiza, în opoziție cu confucianismul, un stat centralizat, guvernat pe bază de legi și nu de tradiții. 2. grupare a unei școli din evul mediu european care sprijinea lupta feudalității laice împotriva pretențiilor de hegemonie ale papalității. (< fr. légiste) Vezi definitia »