DEFAVOÁRE s.f. Discreditare, dizgrație. ◊ În defavoarea (cuiva) = în dezavantajul (cuiva). [Pl. -oruri, gen. -rii. / cf. fr. défaveur]. Vezi definitia »

REGRUPÁRE, regrupări, s. f. Acțiunea de a (se) regrupa și rezultatul ei. – V. regrupa. Vezi definitia »

NUANȚÁRE, nuanțări, s. f. Acțiunea de a nuanța și rezultatul ei. [Pr.: nu-an-] – V. nuanța Vezi definitia »

SCRÂNTÍRE, scrântiri, s. f. Faptul de a (se) scrânti; scrânteală, scrântitură. – V. scrânti. Vezi definitia »

tulburare psihicaçonsta in nerecunoasterea fetelor umane familiare,mergand chiar pana la nerecunoasterea propriei fete in oglinda sau fotografii. Vezi definitia »