DISTRUGĂTÓR, -OÁRE adj. Care distruge, distructiv. // s.n. Navă ușoară de luptă de mare viteză, înarmată cu tunuri, torpile etc. și folosită mai ales pentru protecția navelor mari, a convoaielor și la vânătoarea de submarine. V. contratorpilor. [< distruge + -(ă)tor, după fr. destructeur, destroyer, engl. destroy]. Vezi definitia »

ASAMBLÓR, (1) asamblori, s. m., (2) asambloare s. n. 1. S. m. Muncitor care asamblează. 2. S. n. (Inform.) Program special utilitar care asigură traducerea limbajului simbolic în limbajul calculatorului. – Din fr. assembleur. Vezi definitia »

REFERITÓR, -OÁRE adj. Care privește, care se reportă la ceva sau la cineva; privitor. ♦ Referitor la = în legătură cu..., privitor la... [< referi + -tor]. Vezi definitia »

ÎNVESTITÓR s. m. cel care învestea un cavaler. (< it. investitore) Vezi definitia »

TRADUCTÓR s. n. 1. dispozitiv al unui sistem cu reglare automată care transformă în semnal unificat o mărime pentru a putea fi măsurată cu o altă mărime. 2. organ al unui aparat telegrafic sau al unui receptor Morse care traduce impulsurile electrice primite în semnale sonore sau vizuale. 3. (cib.) dispozitiv la care alfabetul de ieșire e diferit de cel de intrare. (< fr. traducteur) Vezi definitia »