METAFÁZĂ, metafaze, s. f. (Biol.) A doua fază în diviziunea celulei prin mitoză, în care fiecare cromozom se împarte în câte doi cromozomi. – Din fr. métaphase. Vezi definitia »

matracúcă (matracúci), s. f. – Femeie șleampătă, femeie stricată. Tc. matrakuka „penis”, din matrak „ciomag” (M. L. Wagner, BF, X, 14); cf. ngr. μαντραϰοῦϰα „spirit rău” (după Bogrea, Dacor., I, 263; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 256 și Gáldi 208, rom. provine din ngr.). Vezi definitia »

MEZENCHIMATÓZĂ s.f. Degenerescență a țesuturilor provenite din mezenchim. [< fr. mésenchymatose]. Vezi definitia »

DONICÚȚĂ, donicuțe, s. f. (Rar) Donicioară. – Din don[iță] + suf. -ic-uță. Vezi definitia »

BIOGENOSFÉRĂ s. f. Învelișul de la suprafața Terrei în care există condiții pentru apariția și dezvoltarea vieții. Vezi definitia »