OBIECTIVÁ vb. I. tr. a transforma ideile, gândirea, aptitudinile în produse cu existență obiectivă, a considera ceva ca obiectiv (I, 1). II. refl. a căpăta caracter obiectiv; a se obiectiviza. (< fr. objectivér) Vezi definitia »

a închide pliscul cuiva expr. a face pe cineva să tacă, a reduce pe cineva la tăcere. Vezi definitia »

a se bate calicii la gura cuiva expr. a mânca foarte repede. Vezi definitia »

va implor daca puteti sa salvam frumoasa noastra limba stramoseasca alungand pe huligani ;vedeti in revista REBUS DE ex.{sa stiti ca sunt frecvente si total iresponsabile} ...cuvantul REAN in careul dela pag. 41 „UNDE-S MULTI... Aceasta impietate nu este prima si se constitue ca obicei a acestui grup din Braila.Dupa umila mea parere de vina este in primul rand redactorul sef ZGUBEA sau poate si mai sus la FLACARA {nu cred ca este o intamplare ”nimic nu este intamplator tovarasi!' Este absolut caracteristic.Va rog sa ma credeti .Sunt foarte in varsta Nu sunt lingvist Fiti intrasigenti .Este una din cele mai puternice arme pentru noi cei care am iubit marile si autenticele valori romanesti.Nu ingaduiti nicio miselie. Credeti-ma ca personaje ca cei vizati nu ca ar lua niste bani iliciti dar nu va exagerez :sunt convins ca si-ar suprima si alfel de parinti. Vezi definitia »

a cădea în ghearele cuiva expr. 1. a fi capturat de cineva. 2. a ajunge la discreția cuiva. Vezi definitia »