EXPEDIÉNT, expediente, s. n. Mijloc ingenios cu ajutorul căruia se poate face față unei situații grele; p. ext. mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. [Pr.: -di-ent] – Din fr. expédient. Vezi definitia »

IACTÁNT, -Ă, iactanți, -te, adj. (Rar) Înfumurat, îngâmfat. – Din lat. jactans, -ntis. Vezi definitia »

RADIOSEXTÁNT s. n. aparat care servește la stabilirea poziției unei (aero)nave, pentru emisiunile radio ale aștrilor. (< radio² + sextant) Vezi definitia »

SUPERCIMÉNT, supercimenturi, s. n. Ciment care se întărește foarte repede după ce a fost amestecat cu apă. – Din fr. superciment. Vezi definitia »

CONTAMINÁNT, -Ă adj. (Rar) Contagios. [< contamina + -ant]. Vezi definitia »