TÁRTOR, tartori, s. m. Căpetenia dracilor; p. gener. drac. ♦ Fig. Conducătorul unei tagme, al unui grup, care conduce cu asprime, despotic. ♦ Fig. Om fără scrupule, care își impune voința, care terorizează, care comite fapte reprobabile. – Cf. tartar². Vezi definitia »

PICADÓR s.m. Toreador călare, care, în luptele cu taurii, atacă animalul cu o suliță. [Cf. fr., sp. picador]. Vezi definitia »

PESTRIȘÓR, -OÁRĂ, pestrișori, -oare, adj. (Reg.) Pestricior – Pestriț + suf. -ișor. Vezi definitia »

BUTAFÓR, butafori, s. m. Decorator specializat în butaforie. – Din butaforie (derivat regresiv). Vezi definitia »

ȘIPUȘÓR, șipușoare, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui șip²; șipurel. – Șip² + suf. -ușor. Vezi definitia »