HEMIANESTEZÍE, hemianestezii, s. f. Pierdere a sensibilității unei jumătăți laterale a corpului. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. hémianesthésie. Vezi definitia »

HIDROMETALURGÍE s. f. 1. procedeu de extragere a unor metale din minereuri, prin spălarea acestora. 2. ramură a metalurgiei care se ocupă cu extragerea metalelor din minereuri prin acest procedeu. (< fr. hydrométallurgie) Vezi definitia »

REVÍZIE s. f. 1. revizuire; cercetare, control, verificare; inspecție. ◊ (poligr.) ultima corectură în pagini. 2. reglare a pieselor și a aparatelor unei instalații sau mașini. (< fr. révision, lat. revisio) Vezi definitia »

RECÚRSIE, recursii, s. f. Momentul în care organele articulatorii părăsesc poziția de articulare, revenind la normal; destindere. [Var.: recursiúne s. f.] – Din lat. recursio, -onis. Vezi definitia »

ELECTROTOMÍE s.f. Secționare a țesuturilor prin folosirea proprietăților curenților electrici. [Gen. -iei. / < fr. électrotomie]. Vezi definitia »