TIPTÍL adv. 1. Fără zgomot, ușor, cu grijă (pentru a nu fi auzit). Merge tiptil. ♦ Pe furiș, pe nesimțite; pe ascuns (pentru a nu fi văzut, pentru a nu se da de gol). 2. (Înv.; în expr.) A se îmbrăca tiptil = a se deghiza, a se travesti. [Var.: (înv.) teptíl adv.] – Din tc. tebdil. Vezi definitia »

HETEROCOTÍL, -Ă adj. cu cotiledoane inegale. (< fr. hétérocotyle) Vezi definitia »

CONTRACTÍBIL, -Ă adj. Contractil. [Cf. fr. contractile]. Vezi definitia »

TRANSMUTÁBIL, -Ă, transmutabili, -e, adj. (Livr.). Care poate fi transmutat. – Din fr. transmutable. Vezi definitia »

FECUNDÁBIL, -Ă adj. care poate fi fecundat. (< fr. fécondable) Vezi definitia »