Definita cuvantului indicțiune
INDICȚIÚNE s. f. 1. (ant.) determinarea, prin edict imperial, a impunerilor prin impozite. 2. convocare, pentru o zi anumită, a unei adunări, (spec.) a unui conciliu. 3. (astr.) perioadă convențională de cincisprezece ani. (< fr. indiction, lat. indictio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu indicțiune
SUFUZIÚNE, sufuziuni, s. f. 1. Răspândire sub piele a unei umori. ♦ Sufuziune sangvină = hemoragie de proporții reduse care are loc între straturile componente ale unui organ sau ale unui țesut. 2. (Geol.) Proces de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circualției apelor subterane. [Var.: sufoziúne s. f.] – Din fr. suffusion. Vezi definitia »
EXTROVERSIÚNE s. f. exstrofie. (< fr. extroversion) Vezi definitia »
DECREPITÚDINE s.f. Stare de adâncă bătrânețe, caracterizată prin slăbire excesivă și prin pierderea aproape totală a forțelor; ramolire, ramolisment. [Cf. fr. décrépitude]. Vezi definitia »
CONFESIÚNE, confesiuni, s. f. 1. Mărturisire a unor fapte, a unor gânduri sau sentimente intime; p. restr. spovedanie. ♦ Scriere literară care conține mărturisirea unor gânduri și sentimente legate de viața intimă a autorului. ♦ Scriere care cuprinde mărturisirea de credință a unei ramuri a bisericii creștine. 2. Religie, cult. [Pr.: -si-u-] – Din fr. confession, lat. confessio, -onis. Vezi definitia »
RECONVERSIÚNE s.f. Adaptare a unor industrii sau a unor ramuri industriale la necesități noi (de pildă adaptarea industriei de război la producția de pace). [Pron. -si-u-. / < fr. reconversion]. Vezi definitia »