Definita cuvantului indicțiune
INDICȚIÚNE s. f. 1. (ant.) determinarea, prin edict imperial, a impunerilor prin impozite. 2. convocare, pentru o zi anumită, a unei adunări, (spec.) a unui conciliu. 3. (astr.) perioadă convențională de cincisprezece ani. (< fr. indiction, lat. indictio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu indicțiune
VEXILAȚIÚNE s.f. v. vexilație. Vezi definitia »
COLUZIÚNE, coluziuni, s. f. (Rar) Înțelegere secretă între două părți, două persoane etc. în prejudiciul unei a treia. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. collusion, lat. collusio, -onis. Vezi definitia »
CONCILIAȚIÚNE s.f. v. conciliație. Vezi definitia »
sujecțiúne, sujecțiúni, s.f. (înv.) supunere. Vezi definitia »
CONSACRAȚIÚNE s.f. v. consacrație. Vezi definitia »