Definita cuvantului induce
INDÚCE vb. tr. 1. a împinge, a îndemna pe cineva să facă ceva; a incita; a determina. ♦ a ~ în eroare = a înșela. 2. (log.) a face un raționament inductiv. 3. a produce o inducție electromagnetică. 4. a produce, a cauza, a provoca. (< lat. inducere)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu induce
abdúce vb. tr. a duce (de undeva), a lua. (< lat. abducere) Vezi definitia »
SAGÁCE adj. invar. Pătrunzător, ager la minte; perspicace. [Cf. fr., it. sagace, lat. sagax]. Vezi definitia »
ce m-ai faci? Vezi definitia »
precóce adj. invar Vezi definitia »
REFÁCE, refác, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ♦ Refl. (Despre un țesut) A se regenera. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte; a reconstrui. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema, a (se) însănătoși. – Re1- + face (după fr. refaire). Vezi definitia »