CLINOLOGÍE s. f. studiul involuției organismelor animale. (< fr. clinologie) Vezi definitia »

CONTRAPOZÍȚIE s.f. (Log.) Deducerea unei judecăți noi prin înlocuirea termenilor cu contradictorii lor. [< fr. contraposition]. Vezi definitia »

ACIDURÍE s.f. (Med.) Prezența excesivă a unui acid în urină. [< fr. acidurie]. Vezi definitia »

ETNOGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază felul de trai, viața materială și spirituală a popoarelor. [Gen. -iei. / < fr. ethnographie, cf. gr. ethnos – popor, graphein – a descrie]. Vezi definitia »

-LOGÍE Element secund de compunere savantă, cu sensul de „disciplină”, „știință”, „expunere științifică”. [< fr. -logie, it. -logia, cf. gr. -logia < logos – cuvânt, discurs]. Vezi definitia »