CONSTRÚCT s. n. (fil.) concept care integrează și explică diferitele date experimentale, descrie legile obiective ale realității. (< engl. construct) Vezi definitia »

COMPÁCT, -Ă, compácți, -te, adj. ~ 3. (Mat.) Care se referă la un spațiu topologic și, în special, la un spațiu metric, cu proprietatea că, pentru orice reuniune de mulțimi deschise care îl conține, există o reuniune de submulțimi ale mulțimilor date, cu un număr finit de elemente, și care de asemenea îl conține. [MW] Vezi definitia »

DEFÉCT s.n. Cusur, imperfecțiune, lipsă; beteșug, meteahnă. ♦ Deranjament care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat etc. [< lat. defectus]. Vezi definitia »

obiéct (-biect) s. n., pl. obiécte Vezi definitia »

ARHITÉCT, -Ă, arhitecți, -te, s. m. și f. Specialist în proiectarea și construirea clădirilor. – Fr. architecte (lat. lit. architectus). Vezi definitia »