EPITÁF s.n. Inscripție funerară; placă (de obicei din marmură) care cuprinde o inscripție funerară. ♦ Poezioară compusă cu ocazia morții cuiva. [Pl. -furi, -fe. / < fr. épitaphe, cf. lat. epitaphius, gr. epitaphion < gr. epi – deasupra, taphos – mormânt]. Vezi definitia »

CHENÁF (‹ germ.) s. m. Plantă anuală din familia malvaceelor, cu tulpină înaltă de c. 2 m, acoperită cu țepi, frunze palmat-compuse, flori mari, galbene, cu pete roșietice la bază (Hibiscus cannabinus). Din ea se extrag fibrele textile cu același nume. Sin. cînepă de Bombay. Vezi definitia »

TELEAUTOGRÁF s.n. Aparat care permite transmiterea la distanță a scrisului și a desenelor. [Pron. -le-a-u-, var. telautograf s.n. / < fr. téléautographe, germ. Teleautograph]. Vezi definitia »

ELECTROCHIMOGRÁF s. n. aparat folosit în electrochimografie. (< engl. electrokymograph) Vezi definitia »

AUTOGRÁF s.n. Aparat fotogrammetric folosit la măsurarea corpurilor cu ajutorul fotogramelor terestre. [< fr. autographe]. Vezi definitia »