CRISTÁL s.n. 1. Sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră. ♦ Obiect confecționat dintr-o astfel de sticlă. 2. Fragment al unui compus (mai ales dintr-o rocă) care are de la natură o formă geometrică de poliedru. 3. Cristal-de-stâncă = formă naturală cristalizată, pură, a silicei. // (Și în forma cristalo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cristal”, „de cristal”. [Pl. -le, -luri. / < gr. krystallos – gheață, cf. it. cristallo, fr. cristal, germ. Kristall]. Vezi definitia »

FONDÁL s. n. v. fundal. Vezi definitia »

CONCURENȚIÁL, -Ă adj. Unde intervine sau poate interveni concurența (1); competitiv. [Pron. -ți-al. / cf. fr. concurrentiel]. Vezi definitia »

ARENÁL s. n. zonă joasă, lipsită de vegetație, din preajma unui vulcan. (< it. arenale) Vezi definitia »

INFRASTRUCTURÁL, -Ă adj. Referitor la infrastructură. [Cf. it. infrastrutturale]. Vezi definitia »