PROCITÁNIE, procitanii, s. f. (Înv.) Recitire, repetiție, repetare. ♦ Examinare (recapitulativă) a elevilor. – Din rus. pročitanic. Vezi definitia »

DACTILOLOGÍE s. f. mijloc de comunicare (între surdomuți) prin semne convenționale cu degetele; dactilofazie. (< fr. dactylologie) Vezi definitia »

ABERÁȚIE, aberații, s. f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecțiune a unui sistem optic, care duce la obținerea unor imagini neclare, deformate etc. ◊ Aberație vizuală = astigmatism (2). Aberația luminii = variația aparentă a poziției unui astru pe cer datorită mișcării Pământului în jurul Soarelui și faptului că lumina se propagă cu viteză finită. 3. Ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie. – Din fr. aberration, lat. aberratio. Vezi definitia »

ASTROLATRÍE, astrolatrii, s. f. Închinare la stele. – Fr. astrolâtrie. Vezi definitia »

ZIGOGAMÍE s.f. Copulare a gametangilor. (din fr. zygogamie) Vezi definitia »