CÂNTĂRÍ, cântăresc, vb. IV. 1. Tranz. A determina greutatea unui corp cu ajutorul cântarului, al balanței, al basculei. 2. Tranz. Fig. A aprecia, a judeca; a cumpăni, a chibzui. 3. Intranz. A avea o anumită greutate. ♦ Fig. A valora, a prețui. Aprecierea lui cântărește mult. – Din cântar. Vezi definitia »

lupte intestine soldate cu ghiorăituri expr. (adol.) foame, stare de inaniție. Vezi definitia »

BLEOTOCĂRÍ, bleotocăresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A se bălăci. 2. A flecări. – Et. nec. Vezi definitia »

[lemuri, nu lemur! tavi] suflete ale mortilor în credintele vechilor romani Vezi definitia »

a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit. Vezi definitia »