ȚÍNCVAIS s. n. oxid de zinc, alb, folosit în vopsitorie; alb de zinc. (< germ. Zinkweiss) Vezi definitia »

FÍRNIS s.n. Soluție folosită ca grund în lemnărie sau la prepararea vopselelor, a chiturilor etc. [< germ. Firnis]. Vezi definitia »

EPISTÁXIS s. n. hemoragie nazală; rinoragie. (< fr. épistaxis) Vezi definitia »

CHAMOIS [ȘA-MOÁ] s. n. piele de căprioară, cerb, miel sau oaie, tăbăcită printr-un procedeu special, pentru unele confecții, la spălatul obiectelor metalice și ca filtru de benzină. (< fr. chamois) Vezi definitia »

BARBADÉNSIS s. m. specie de bumbac care produce fire de calitate superioară. (< lat. barba densis) Vezi definitia »