serăútă s.f. sg. (înv.) numele a două plante erbacee cu tulpină lânoasă și ramificată de la bază, cu flori mici, roz-violacee sau roșii-purpurii; imortelă, plevaiță. Vezi definitia »

gáră, gári, s.f. (înv., reg.) 1. clevetire, calomnie. 2. mulțime zgomotoasă. Vezi definitia »

iúă, adv. (înv.) Unde. Vezi definitia »

STATÚRĂ s.f. Înălțimea cuiva; stat; talie. [Cf. fr. stature, it. statura]. Vezi definitia »

plătícă (plătíci), s. f. – Pește de apă dulce cu corpul lat (Abramis brama). Bg. platika (Cihac, II, 261; Tiktin; Conev, 53), cf. ngr. πλατίτσα, slov. platica › plătiță, var. înv. (Miklosich, Slaw. Elem., 36; cf. Meyer, Neugr. St., II, 50). Ideea de „turtit” e vizibilă în acest cuvînt, cf. sp. platija; de aici plătică, s. f. (arbore, Gleditschia triacanthos), numit așa din cauza formei caracteristice a frunzelor sale. – Der. plăticuță, s. f. (pește, Rhodeus amarus). Vezi definitia »