ARMAMÉNT s.n. 1. Totalitatea mijloacelor tehnice de luptă ale unei unități militare, ale unei țări etc. 2. Echipajul, proviziile și combustibilul necesar pe o navă. [Pl. -te. / < fr. armement, cf. lat. armamentum]. Vezi definitia »

FLOTÁNT, -Ă adj. Care plutește; plutitor. // s.m. și f. Persoană care se găsește în trecere printr-o localitate, nelocuind stabil acolo. [Cf. fr. flottant]. Vezi definitia »

SOMNOLÉNT, -Ă adj. Care este în stare de somnolență; care moțăie, dormitează; moleșit de somn. [Cf. fr. somnolent, lat. somnolentus]. Vezi definitia »

instrument folosit de catre fumatorii de pipa pentru variate operatzii legate de pregatirea fumatului pipei, in timpul fumatului si pentru cauratzarea acesteia la final. Vezi definitia »

REGÉNT², - s. m. regénță Vezi definitia »