Definita cuvantului instrument
INSTRUMÉNT s. n. 1. unealtă, aparat propriu pentru a face o anumită operație. ◊ sistem tehnic pentru cercetarea, observarea, măsurarea sau controlul unor mărimi. 2. aparat cu care se produc sunete muzicale. 3. (fig.) persoană, lucru de care se folosește cineva pentru a îndeplini o acțiune, a atinge un scop. ♦ ~ de ratificare = document special prin care statele comunică ratificarea unui tratat internațional. 4. ~ gramatical = cuvânt cu funcție exclusiv gramaticală, care nu se poate folosi singur în vorbire, exprimând doar raporturi (prepozițiile, conjuncțiile, verbele auxiliare etc.). (< fr. instrument, lat. instrumentum)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu instrument
INADERÉNT, -Ă adj. care nu aderă, nu se poate lipi de ceva; nonaderent. (< fr. inadhérent) Vezi definitia »
PASÁNT I. adj., s. n. (contor) care înregistrează consumul de energie electrică defalcat din consumul înregistrat de un contor general. II. adj. (herald.; despre figuri de animale) reprezentat din profil, în mișcare. (< fr., germ. passant) Vezi definitia »
CONSECUÉNT, -Ă adj. v. consecvent. Vezi definitia »
CONSOLÁNT, -Ă adj. consolator. (< fr. consolant) Vezi definitia »
AFERÉNT, -Ă, aferenți, -te, adj. 1. Care este în legătură cu ceva, care depinde de ceva sau decurge din ceva. 2. (Jur.) Care se cuvine sau revine cuiva. 3. (Anat.; în sintagmele) Vase aferente = vase care se varsă în altele sau pătrund într-un organ. Nervi aferenți = nervi care transmit excitațiile periferice centrilor nervoși. – Din fr. afférent. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z