FOTORECEPTÓR s. m. (biol.) celulă cu pigmenți fotosensibili. (< fr. photorécepteur) Vezi definitia »

COORDONATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care îndeplinește o funcție de coordonare. II. adj. conjuncție õare = conjuncție care stabilește un raport de coordonare. III. s. n. aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. (< fr. coordonnateur) Vezi definitia »

HIDROELEVATÓR, hidroelevatoare, s. n. Dispozitiv folosit pentru ridicarea și îndepărtarea apei și a noroiului din săpăturile executate cu mijloace hidromecanice. [Pr.: -dro-e-] – Din fr. hydro-élévateur. Vezi definitia »

MAGNETIZATÓR, -OÁRE I. adj. care magnetizează. II. s. m. persoană care magnetizează (1), care practică magnetismul animal. (după fr. magnétiseur) Vezi definitia »

SÂCÂIETÓR, -OÁRE adj. v. sâcâitor. Vezi definitia »