TOTÉM, totemuri, s. n. 1. Animal, plantă sau, rar, obiect considerat de unele triburi primitive ca strămoș și protector al populației respective și venerat ca atare. 2. Imagine, reprezentată de obicei sculptural, a unui totem (1). [Pl. și: (m.) totemi] – Din fr. totem. Vezi definitia »

HÁIDEM interj. v. HÁIDE 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! ◊ (Împrumutând desinențe verbale de pers. 1 și 2 pl.) Haidem la plimbare. [Var.: háida, haid, áida, áide interj.] – Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide. Vezi definitia »

RECVIÉM s. n. rugăciune la catolici pentru pomenirea morților. ◊ compoziție corală cu orchestră scrisă pe textul liturgic al misei. (< lat., fr. requiem, germ. Requiem) Vezi definitia »

BIOSISTÉM s.n. (Biol.) Grup de doi indivizi din specii diferite care conviețuiesc. [< fr. biosystème]. Vezi definitia »

BLESTÉM, blesteme, s. n. Invocare a urgiei divinității împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama furiei divine. [Acc. și: bléstem] – Din blestema (derivat regresiv). Vezi definitia »