scorojitúră, scorojitúri, s.f. (reg.) 1. obiect deformat, uscat, scorojit. 2. vopsea sau tencuială scorojită. 3. persoană foarte slabă, scofâlcită, uscată. Vezi definitia »

BRĂȚÁRĂ, brățări, s. f. 1. Podoabă în formă de verigă, făcută din metal prețios sau din alt material și purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braț; brățea. 2. Manșetă brodată la mânecile cămășilor țărănești. 3. (Tehn.) Piesă de metal alcătuită din una sau mai multe bucăți, care se strânge în jurul altor piese pentru a le asambla. ♦ Cerc de metal care servește la fixarea pe zid a tuburilor, a burlanelor sau a cablurilor. 4. (Arhit.) Inel de metal care strânge o coloană; ornament ieșit în relief cu asemenea formă. – Lat. brachiale. Vezi definitia »

BÁNDĂ¹ s. f. 1. grup de oameni (reuniți în scopuri necinstite); clică. 2. (glumeț) grup de prieteni care umblă împreună. 3. ansamblu muzical instrumental; band; trupă de muzicanți. (< fr. bande, it. bande, /3/ engl. band) Vezi definitia »

COLESTERÍNĂ s.f. Colesterol. [< fr. cholestérine]. Vezi definitia »

SIMILIPIÁTRĂ s. f. Material artificial de construcție folosit pentru executarea tencuielilor și care, în forma finală, capătă aspectul pietrei naturale. – Simili- + piatră (după fr. similipierre). Vezi definitia »