asudeálă, asudéli, s.f. (înv. și reg.) nădușeala dobitoacelor Vezi definitia »

OÁRĂ¹, ori, s. f. 1. (La sg.; precedat de un num. ord. sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul în care are loc un fapt. 2. (La pl.; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumulând valoarea de numeral multiplicativ) Va construi un bloc de trei ori mai mare decât cel construit anul trecut. ◊ Loc. adv. De multe ori sau (exclamativ) de câte ori! = în repetate rânduri, adesea. De puține ori = rareori. De câte ori = de fiecare dată. ◊ Loc. conj. Ori de câte ori = în toate rândurile, în toate cazurile când..., de fiecare dată. – Lat. hora. Vezi definitia »

PTÓZĂ s.f. Cădere patologică a unui organ sau a unei formații anatomice în urma slăbirii formațiilor proprii de susținere. [< fr. ptóse, cf. gr. ptosis – cădere]. Vezi definitia »

scărpineálă, scărpinéli, s.f. (reg.) 1. scărpinat. 2. scabie, râie. 3. (fig.) bătaie zdravănă dată cuiva; ceartă, dojană. Vezi definitia »

ADENÍTĂ, adenite, s. f. Inflamație a ganglionilor limfatici, provocată de o infecție microbiană. – Fr. adénite (< gr.). Vezi definitia »