PESCĂRÍȚĂ, pescărițe, s. f. 1. Femeie care se ocupă cu pescuitul 2. (Ornit.) Nume dat mai multor specii de pescăruși; pasăre care aparține acestor specii. – Pescar + suf. -iță. Vezi definitia »

vînă (víne), s. f. – 1. Vas sangvin. – 2. Filon, zăcămînt. – 2. Nervură. – 4. Tendon. – 5. Mușchi, pulpă. – 6. (Arg.) Penis. – Mr., megl. vină, istr. virę. Lat. vēna (Pușcariu 1888; REW 9185), cf. vegl. vaina, it., prov., cat., sp. vena, fr. veine, port. veia. – Der. vînar, s. n. (curea de ham sau de șa); vînare, s. f. (cordon de păr de capră, cu care se leagă ițarii pe pulpă), în Trans.; vînos, adj. (puternic, robust); venos, adj., din fr. veineux. Vezi definitia »

SUÍTĂ s. f. 1. grup de oameni care însoțeste un demnitar; alai, escortă. 2. (muz.) compoziție instrumentală din mai multe părți scrise în aceeași tonalitate, dar contrastante prin caracter și mișcare. ◊ fragmente selective dintr-o lucrare mai amplă (operă, balet etc.). 3. serie, șir de idei, de reprezentări etc. ◊ continuitate, înlănțuire. (< fr. suite) Vezi definitia »

futelniță, futelnițe s. f. (reg.) pat. Vezi definitia »

CÁLĂ² s. f. plantă ornamentală cu flori mari, roșii sau albe. (< germ. Kalla, lat. calla) Vezi definitia »