BALÁNS, balansuri, s. n. Mișcare oscilatorie, de pendulare; legănare. – Postverbal al lui balansa. Vezi definitia »

CONSÉNS s.n. Înțelegere, acord, identitate de păreri, armonie. [< lat. consensus]. Vezi definitia »

SENS s. n. 1. înțeles, semnificație, accepție (a unui cuvânt). ♦ într-un anumit ~ = dintr-un anumit punct de vedere. ◊ conținut. 2. rost, noimă, rațiune. 3. direcție, orientare.. ♦ ~ unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență. 4. (mat., fiz.) fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune. (< fr. sens, lat. sensus) Vezi definitia »

LINS, -Ă, linși, -se, adj. 1. (Despre păr) Bine netezit, întins², neondulat. 2. (Fam.; despre oale sau farfurii) Din care s-a mâncat tot, în care n-a mai rămas nici o urmă de mâncare. – V. linge. Vezi definitia »

ÎNADÍNS adv. Cu un anumit scop, anume, intenționat. – În + adins. Vezi definitia »