Definita cuvantului interdicție
INTERDÍCȚIE s. f. 1. interzicere (prin lege). ◊ tabu. 2. interzicere a exercitării drepturilor politice (și civile) ale unei persoane ca măsură represivă sau de protecție. ◊ stare a unei asemenea persoane. (< fr. interdiction, lat. interdictio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu interdicție
CONOSCOPÍE s. f. (fiz.) observare a fenomenului de polarizare cromatică. (< fr. conoscopie) Vezi definitia »
EPONIMÍE s. f. funcția de eponim (II, 1). ◊ listă a arhonților eponimi. (< fr. éponymie) Vezi definitia »
sfárghie, sfárghii, s.f. (reg.) 1. așchie; bucată de lemn subțire tăiată în lung. 2. (în forma: sfârdie) loc de arătură lung și îngust. Vezi definitia »
ALOPECÍE s. f. Cădere temporară a părului în urma unei boli de piele, a unei boli infecțioase etc. – Din fr. alopécie. Vezi definitia »
HETEROSTILÍE s.f. (Bot.) Prezența unor stiluri (I,2) cu lungimi diferite în florile aceleiași specii. [Gen.-iei. / < germ. Heterostylie]. Vezi definitia »