INFERNÁL, -Ă adj. 1. de (din) infern. 2. caracteristic infernului; diabolic, drăcesc. ◊ (fig.) groaznic, teribil, înspăimântător. ♦ mașină ~ă = bombă cu explozie întârziată, pentru atentate. (< fr. infernal. lat. infernalis) Vezi definitia »

LUSTRÁL, -Ă adj. care servește pentru lustrații; expiator, purificator. (< fr. lustral, lat. lustralis) Vezi definitia »

BIMETÁL s.n. 1. Produs obținut prin unirea mecanică a două metale. 2. Organ sensibil, compus din două vergele metalice diferite, sudate pe toată lungimea, servind pentru controlul temperaturilor. [Cf. germ. Bimetall, fr. bimétal]. Vezi definitia »

BRÖNDAL, Viggo (1887-1942), lingvist danez. Specialist în lingvistică generală („Cercetări de lingvistică generală”). Unul dintre întemeietorii Cercului Lingvistic de la Copenhaga. Vezi definitia »

SINTEPÁL, -Ă adj. (despre flori, plante) cu tepalele concrescute. (< fr. syntépale) Vezi definitia »