HIDÁLGO s. m. Titlu purtat, în evul mediu, de unii nobili spanioli; persoană care purta acest titlu. – Din fr., sp. hidalgo. Vezi definitia »

MANDÍNGO subst. 1. S. m. Membru al populațiilor care trăiesc în regiunea văii superioare a râului Niger, din vestul Africii. 2. S. n. Grup de limbi înrudite mande, incluzând bambara, malinke și maninka, foarte răspândite în vestul Africii; mandekan. (cf. engl. mandingo < mandingo mandeŋga < mandi mande) [AHDEL] Vezi definitia »

MÚNGO s.n. Lână obținută din postavuri vechi, folosită ca materie primă pentru lâna artificială. [< fr. mungo]. Vezi definitia »

LARINGO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) laringe”, „al laringelui”. [Var. laring-. / < fr. laryngo-, it. laringo-, cf. gr. larynx]. Vezi definitia »

PRURÍGO s.n. (Med.) Nume dat diverselor afecțiuni cutanee caracterizate prin vezicule mărunte care provoacă mâncărimi intense; dermatoză alergică. [< fr. prurigo, cf. lat. prurigo – mâncărime]. Vezi definitia »