ÎNCĂLÁ, încălez, vb. I. Refl. (Reg.) A se împlini la trup, a se îngrășa. – Lat. *incallare (<callum „umflătură”). Vezi definitia »

GRANULÁ vb. I. tr. A transforma în granule un material dur sau pulverulent. [< fr. granuler]. Vezi definitia »

bosumflá (bosúmflu, bosumflát), vb. – A se supăra, a se îmbufna, a strînge din buze. – Var. bozumfla, bosînfla, buzumfla. Prezența v. prov. boudenfla, prov. budenfi, și cat. botunflat, botinflat, indică existența unei compuneri romanice, întemeiată pe inflare (› rom. umfla) și pe *bottum (› rom. bot). Prin etimologie populară s-a făcut aproprierea de buz(e) umflate, cf. expresia a rămînea cu buzele umflate. După Moldovan 423, din tc. busul „sever, amenințător”, contaminat cu umfla. Vezi definitia »

EFILÁ cv. I. tr., refl. a (se) subția, a slăbi, a căpăta siluetă. II. tr. a rări, a fila părul. ◊ a destrăma o țesătură (fir cu fir). (< fr. effiler) Vezi definitia »

ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua, a se oploși, a se stabili. [Pr.: -cio-] – V. aciua. Vezi definitia »