PENETRÁȚIE, penetrații, s. f. 1. Pătrundere în adâncime sau până în partea opusă; întrepătrundere a două corpuri sau a două suprafețe care se intersectează, penetranță. 2. Pătrundere, infiltrare. extindere sau circulație în spațiu. ◊ Arteră de penetrație = arteră de circulație prin care se pătrunde într-o localitate. – Din fr. pénétration. Vezi definitia »

AEROTONOMETRÍE s. f. măsurare a tensiunii gazelor din sânge și a altor lichide din organism. (< fr. aérotonométrie) Vezi definitia »

HEBEFRENÍE, hebefrenii, s. f. Boală psihică, formă de schizofrenie, care apare la pubertate. – Din fr. hébéphrénie. Vezi definitia »

CARCINOLÓGIE s. f. 1. ramură a oncologiei care studiază carcinoamele. 2. disciplină care se ocupă cu clasificarea crustaceelor. (< fr. carcinologie) Vezi definitia »

SILABÁȚIE, silabații, s. f. Descompunere a cuvintelor în silabe. – Din fr. syllabation. Vezi definitia »