COMÓD, -Ă adj. 1. Ușor de întrebuințat; plăcut, confortabil. ♦ Liniștit, tihnit. 2. (Peior.; despre oameni) Care nu vrea să facă eforturi; leneș, indolent. [< fr. commode]. Vezi definitia »

NERÓD, -OÁDĂ, nerozi, -oáde, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără să judece; (om) prost, netot, neghiob, nătărău. 2. Adj. Care aparține nerodului (1), care caracterizează pe nerod, nerozesc; care denotă, trădează prostie, prostesc; p. ext. lipsit de sens, de rațiune; stupid. [Var.: (reg.) năród, -oádă adj., s. m. și f. – Din bg. neroda. Vezi definitia »

COD s.m. (Zool.) Pește marin din nordul Atlanticului, cu trei aripioare dorsale. [< engl. cod]. Vezi definitia »

PSEUDOPÓD s. n. prelungire protoplasmatică contractilă la protozoare și leucocite, ca organ de locomoție sau pentru prinderea hranei. (< fr. pseudopode) Vezi definitia »

PARÓD s.n. 1. Primul cântec al corului în tragedia greacă, intonat la intrarea în orchestră (1) [în DN]. 2. Fiecare dintre intrările orchestrei dintr-un teatru grec. [< it. parodo, gr. parodos]. Vezi definitia »