DEFĂIMĂTÓR, -OÁRE, defăimători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care defăimează; de ocară. – Defăima + suf. -ător. Vezi definitia »

AMBASADÓR, ambasadori, s. m. Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt. ♦ Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – Din fr. ambassadeur. Vezi definitia »

vânătór s. m. pl. vânătóri Vezi definitia »

EXPIRATÓR, -OÁRE adj. Care servește la expirat. ♦ (Fon.) Accent expirator = accent bazat pe intensificarea expirării la pronunțarea silabei accentuate. [Cf. fr. expirateur]. Vezi definitia »

ECONOMIZATÓR, economizatoare, s. n. Economizor. – Probabil din economizor, cu schimbare de suf. Vezi definitia »