LEÁPȘĂ, lepșe, s. f. (Pop. și fam.) Lovitură dată cuiva cu palma. ◊ De-a leapșa = numele unui joc de copii. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

APOFÍZĂ s.f. 1. (Anat.) Parte proeminentă a unui os. ♦ (Bot.) Partea terminală, vizibilă, a solzului seminal la corpurile mature. 2. Ramură secundară a unei roci eruptive. 3. Mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei. [< fr. apophyse, cf. gr. apophysis – excrescență]. Vezi definitia »

BASTONÁTĂ s. f. Element grafic caracteristic scrierii de mână. (<it. bastonata) Vezi definitia »

ÁSTMĂ s.f. (Med.) Boală manifestată prin greutate în respirație. [Var. astm s.n. / < fr. asthme, cf. gr. asthma – respirație]. Vezi definitia »

șánsă (șánse), s. f. – Noroc, probabilitate favorabilă. Fr. chance. Vezi definitia »