HIL, hiluri, s. n. 1. (Anat.) Porțiune la suprafața unui organ pe unde pătrund vasele sangvine și nervii. 2. (Bot.) Cicatrice aflată pe învelișul seminței, la locul unde aceasta s-a desprins de piciorușul ovulului. – Din fr. hile, lat. hilum. Vezi definitia »

INFLAMÁBIL, -Ă adj. 1. Care ia foc, care se aprinde ușor. 2. (Fig.) Înfocat, entuziast, aprins. [Cf. fr. inflammable]. Vezi definitia »

COMPTÁBIL, -Ă adj., s.m. și f. v. contabil. Vezi definitia »

FOSÍL, -Ă adj. (Despre resturi de animale sau de plante) Pietrificat, conservat în stratele Pământului dintr-o epocă geologică anterioară. [Cf. fr. fossile, lat. fossilis]. Vezi definitia »

UZINÁBIL, -Ă adj. care poate fi lucrat într-o uzină. (< fr. usinable) Vezi definitia »