Definita cuvantului iris
ÍRIS I. s. n. 1. curcubeu, spectru solar. 2. membrană colorată circulară a ochiului, așezată între cornee și partea anterioară a cristalinului, străbătută de pupilă. 3. diafragmă a unor aparate optice, care are în centru un orificiu cu diametru variabil. II. s. m. plantă erbacee perenă cu frunze lungi și cu flori mari, violete, albe sau galbene; stânjenel. (< fr., lat. iris)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu iris
PIS interj. (Adesea repetat) Strigăt cu care se cheamă pisica. ◊ Expr. A nu zice (nici) pis = a nu spune nimic, a nu scoate nici o vorbă, a tăcea chitic. [Var.: pâs interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »
AMPELÓPSIS s.m. Viță sălbatică urcătoare, care se prinde de ziduri, al cărei fruct este un ciorchine cu boabe mici, negre; (pop.) lăuruscă. [< fr. ampélopsis]. Vezi definitia »
MIOZÓTIS s. m. plantă erbacee cu flori mici, albastre, roșii și albe, în pădurile de munte; nu-mă-uita. (< fr. myosotis) Vezi definitia »
BIS adj.invar. A doua oară, repetat. // interj. Exclamație folosită de spectatori pentru a solicita un artist, un ansamblu etc. să repete un număr din program, o arie etc. [< lat. bis – de două ori]. Vezi definitia »
SEMIÎNCHÍS, -Ă, semiînchiși, -se, adj. (Despre spații) Care este parțial închis. – Semi- + închis. Vezi definitia »