APOSTRÓFĂ s.f. Procedeu stilistic constând în întreruperea bruscă a șirului ideilor pentru a se adresa direct unei persoane sau unui lucru. ♦ Mustrare, imputare, reproș (adresat violent cuiva). [< fr. apostrophe, lat. apostropha, gr. apostrophe – întoarcere către]. Vezi definitia »

BLÉNDĂ¹ s. f. 1. Rocă lucioasă, de culoare gălbuie, brună sau neagră, reprezentând sulfura naturală de zinc. 2. (Cin.) Suprafață metalizată folosită pentru reflectarea și difuziunea luminii. – Din germ. Blende, fr. blende. Vezi definitia »

a cânta la cobză expr. (intl.) a denunța, a trăda. Vezi definitia »

CIMÁZĂ s. f. (arhit.) chenar ornamental de-a lungul unei fațade. (< it. cimasa, după fr. cymaise) Vezi definitia »

HIPSOFÍLĂ s. f. frunză modificată aflată sub floare sau sub inflorescență. (< fr. hypsophille) Vezi definitia »