PLENIPOTÉNȚĂ s.f. Putere deplină acordată cuiva pentru a trata o chestiune oarecare. [< it. plenipotenza]. Vezi definitia »

PLÉTORĂ s. f. 1. Cantitate de sânge sau de lichide depășind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părți ale lui; stare morbidă provocată de această supraîncărcare și care se manifestă prin roșeața pielii și a mucoaselor, palpitații, puls accelerat, respirație scurtă etc. 2. Cantitate mare de obiecte sau de ființe (lipsite de valoare). ◊ Pletoră semantică = aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte. – Din fr. pléthore. Vezi definitia »

vámpă (-pe), s. f. – Sirenă, femeie lingușitoare. Engl. vamp, cf. vampir, s. m., din fr. Vezi definitia »

ACVICULTÚRĂ s.f. Creșterea animalelor și a plantelor acvatice. [< fr. aquiculture]. Vezi definitia »

SERUMGLOBULÍNĂ s.f. Globulină care se găsește în plasma sanguină. [< fr. sérum-globuline]. Vezi definitia »