AUDÍȚIE, audiții, s. f. Faptul de a audia (2); ceea ce se audiază. Audiție muzicală. ◊ Expr. (A executa o bucată muzicală) în primă audiție = (a cânta o bucată) pentru prima dată în fața publicului. [Pr.: a-u-] – Fr. audition (lat. lit. auditio, -onis). Vezi definitia »

distractie , zmenguiala . amuzament Vezi definitia »

HIPERORHIDÍE s. f. hiperfuncție endocrină a testiculului; hipergonadism masculin. (< fr. hyperorchidie) Vezi definitia »

ALGEZIMETRÍE s.f. Determinare a intensității excitației necesare provocării unei senzații dureroase. [< fr. algesimétrie, cf. gr. algesis – durere, metron – măsură]. Vezi definitia »

PĂCĂTOȘÉNIE, păcătoșenii, s. f. Faptul de a fi păcătos (1); faptă de om păcătos; stare de decădere; ticăloșie; nemernicie, păcătoșie. ♦ Mizerie. – Păcătos + suf. -enie. Vezi definitia »