RESÓRBȚIE s. f. 1. dispariție lentă a unui lichid (patologic), a unui țesut sau organ (străin organismului) prin absorbția lui treptată în țesuturile vecine. 2. încorporare a unei substanțe; absorbție. (< fr. résorption) Vezi definitia »

MACROSOMÍE s.f. (Biol.) Gigantism caracterizat prin dezvoltarea excesivă a întregului corp. [Gen. -iei. / < fr. macrosomie, cf. gr. makros – mare, soma – corp]. Vezi definitia »

ZOOCHIMÍE s.f. Disciplină care studiază compoziția chimică a corpului animalelor și procesele chimice care se petrec în el. [Pron. zo-o-, gen. -iei. / < fr. zoochimie]. Vezi definitia »

AUTOCALOMNÍE s.f. Calomnie la adresa propriei persoane. [< autocalomnia]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie Vezi definitia »