MOROȘÁN, -Ă, moroșani, -e, s. m. și f. (Reg.) Maramureșean. Vezi definitia »

TOSCÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Toscana. II. adj. ordin ~ = ordin arhitectonic roman imitat după ordinul doric, printr-o mare simplitate, cu aspect de robustețe puțin greoaie. ◊ (s. n.) dialect vorbit în Toscana, baza limbii italiene moderne. (< fr. toscan, it. toscano) Vezi definitia »

PARNASIÁN, -Ă, parnasieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține parnasianismului, privitor la parnasianism, specific parnasianismului. 2. S. m. și f. Adept sau reprezentant al parnasianismului. [Pr.: -si-an] – Din fr. parnassien. Vezi definitia »

GALOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (cel) care admiră fără rezerve tot ceea ce este francez. (< fr. gallomane) Vezi definitia »

RUPELIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul mijlociu al oligocenului. (< fr. rupélien) Vezi definitia »