PROTOBROMÚRĂ s.f. Sare care rezultă din combinația unui corp simplu cu bromul, conținând cantitatea cea mai mică posibilă de brom. [< fr. protobromure]. Vezi definitia »

INSUFICIÉNȚĂ, insuficiențe, s. f. Stare, situație a ceea ce este insuficient. ♦ Incapacitate funcțională a unui organ sau scădere, stare deficitară a unei funcțiuni complexe a organismului. ◊ Insuficiență cardiacă = stare patologică manifestată prin imposibilitatea miocardului de a mai asigura un debit cardiac suficient în raport cu nevoile organismului. [Pr.: -ci-en-] – Din lat. insuficientia, it. insufficienza. Vezi definitia »

CÓCĂ³ s. f. (În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor) Copil mic. – Creație infantilă. Cf. scr. koka, it. cucco. Vezi definitia »

EXONIRÓZĂ s. f. poluție care se produce în somn. (< fr. exonirose) Vezi definitia »

puiezitúră, puiezitúri, s.f. (reg.) 1. mulțime de pui de găină. 2. mulțime de copii. Vezi definitia »