EPANASTRÓFĂ s.f. (Lit.) Epanadiploză. [Et. incertă]. Vezi definitia »

TOREÚTICĂ s.f. Meșteșugul cizelării lemnului, a aurului și a fildeșului sau a metalelor; (p. restr.) arta sculpturii în bronz. ♦ Totalitatea obiectelor de podoabă specifice unui popor. [Pron. -re-u-, gen. -cii. / < fr. toreutique]. Vezi definitia »

SPULBERĂTÚRĂ, spulberături, s. f. (Rar) Zăpadă, praf, frunze etc. spulberate de vânt; p. ext. lucruri împrăștiate, răspândite în toate părțile. – Spulbera + suf. -ătură. Vezi definitia »

málnă s.f. (reg.) zmeură. Vezi definitia »

PANAȘÚRĂ s.f. (Bot.) Decolorare a frunzelor verzi, datorită lipsei unor substanțe minerale din sol sau în urma atacului virusurilor. [< fr. panachure]. Vezi definitia »