Definita cuvantului bocănit
BOCĂNÍT s. n. Acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – V. bocăni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bocănit
TIGHELÍT1 s. n. Tighelire. – V. tigheli. Vezi definitia »
adj.-zgarcit./fr.avarier/ Vezi definitia »
FÂȘCÂÍT s. n. (Reg.) Faptul de a fâșcâi; șuierătură (printre dinți sau cu ajutorul degetelor). Vezi definitia »
EPIFÍT, -Ă adj. (Despre plante) Care trăiește pe suprafața altor plante, pe care le folosește numai ca sprijin. [< fr. épiphyte, cf. gr. epi – pe, phyton – plantă]. Vezi definitia »
ÎNCREMENÍT, -Ă, încremeniți, -te, adj. 1. Care a rămas în nemișcare. 2. Înmărmurit, înlemnit; consternat. – V. încremeni. Vezi definitia »